Creșterea vârstei de pensionare a magistraților votată rapid în Camera Deputaților
Proiectul de lege care prevede creșterea vârstei de pensionare a magistraților a fost adoptat de Camera Deputaților miercuri, după o modificare rapidă în comisia pentru muncă. Modificarea aduce magistraților vârsta de pensionare la 65 de ani, începând cu 1 ianuarie 2026, eliminând creșterea etapizată inițială.
Rezultatul votului a fost concludent: 259 de deputați au susținut proiectul, 25 s-au abținut, unul a votat împotrivă și altul a refuzat să voteze. Aceasta a venit după o sesiune de modificări ce a durat aproximativ 15 minute în comisia de muncă, unde membrii au decis să elimine procesul de creștere treptată a vârstei până în 2045.
Actualmente, magistrații pot ieși la pensie la orice vârstă, cu condiția să aibă 25 de ani de vechime. Opoziția critică noua formă a legii, susținând că prezintă probleme de constituționalitate și că modificarea a fost intenționată pentru ca legea să fie respinsă de Curtea Constituțională. Un verdict anterior al Curții stipulează că o astfel de creștere a vârstei nu poate fi făcută brusc.
În plus, comisia Muncii a aprobat un amendament USR care prevede ca pensia magistraților să nu depășească salariul net din ultima lună de activitate, excluzând sporuri și alte venituri. Conform amendamentului, pensionarii vor primi 80% din baza de calcul, calculată pe baza mediei indemnizațiilor brute lunare și a sporurilor din ultimele 48 de luni, o creștere de la 65% cât era inițial.
Legea trebuie încă să primească aprobarea Senatului, care este cameră decizională. “Sperăm ca la Senat imperfecțiunile să fie rezolvate de colegii mai înțelepți ca noi”, a declarat Adrian Solomon, președintele comisiei de Muncă.
Contextul inițial al legii:
Proiectul a fost propus de liderii coaliției PNL-PSD-UDMR-Minorități și vizează, pe lângă creșterea vârstei de pensionare, și reducerea plafonului de calcul al pensiilor la 65% din venituri. Proiectul a fost promovat de Crin Antonescu, mizând pe deblocarea a 230 de milioane de euro din PNRR și stabilirea unui sistem de pensionare similar cu cel al cetățenilor obișnuiți.
Cu toate acestea, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a emis un aviz negativ, argumentând că inițiativa ar risca să afecteze grav funcționarea sistemului judiciar. CSM susține că modificarea nu are suportul solicitărilor europene și poate submina resursele umane ale justiției.
Proiectul, în forma inițială, propunea o creștere graduală a vârstei de pensionare până în 2045, soluție care a fost abandonată. Un alt subiect de discuție a fost impozitarea progresivă a părții necontributive din pensiile speciale, la care guvernul a renunțat în martie, revenind la o cotă unică de impozitare de 10% pentru sumele care depășesc plafonul de 3.000 de lei, similar sistemului contributiv public.
În prezent, 230 de milioane de euro din PNRR sunt blocați, România nefiind capabilă încă să implementeze o reformă eficace a pensiilor speciale.
