Papa Francisc critică abordarea populistă a religiei de către JD Vance într-o scrisoare adresată episcopilor americani
Într-o scrisoare adresată episcopilor americani în luna februarie, Papa Francisc a fost clar și direct în critica sa față de vicepreședintele american JD Vance, fără a-l numi explicit. Scrisoarea sa a fost percepută ca o dezaprobare față de modul în care Vance și fostul președinte Donald Trump au tratat problema refugiaților și migranților, dar și o reacție la tendința mai largă de a folosi religia în scopuri naționaliste și populist-autoritariste.
Critici la adresa instrumentalizării religiei
Papa Francisc a subliniat că iubirea creștină trebuie să fie un mod de a construi o fraternitate deschisă tuturor, fără excepții. „Iubirea creștină nu este o expansiune concentrică a intereselor care se extind puțin câte puțin către alte persoane și grupuri,” a scris el, oferind ca exemplu parabola „Samariteanului Milostiv”.
Disputa online a lui Vance și critica The Guardian
Controversele au pornit de la o dispută online între JD Vance și Rory Stewart, fost ministru și profesor britanic, despre interpretarea noțiunii de “ordo amoris”, care descrie ordinea iubirii. Vance susținea că dragostea și compasiunea ar trebui să înceapă de la familie și să se extindă către alții în ordine concentrică, o idee care a fost contestată de Stewart pe motiv că ar fi mai degrabă păgână decât creștină.
Populiștii și folosirea religiei
JD Vance nu este singurul politician de extremă dreapta care a folosit naționalismul în ceea ce consideră a fi adevărata formă de creștinism. Viktor Orbán și Giorgia Meloni sunt alți lideri recunoscuți pentru promovarea unei „identități creștine” mai degrabă laică decât religioasă. Așa cum observă analizele, aceste politici pun accent pe apartenență mai degrabă decât pe credință autentică.
Intervenția Papei și contextul istoric
Presa britanică subliniază că Papa Francisc a reafirmat că catolicismul nu este compatibil cu viziunea „America mai întâi”, promovată de trumpiști, care pune umanitatea pe ultimul loc. În trecut, catolicii au experimentat opresiune prin proiectele naționale din Germania și Italia, Vaticanul interzicând chiar participarea credincioșilor la viața politică.
Aceste critici nu sunt doar o condamnare a unor politici specifice, ci o apărare a interpretării autentice a iubirii și compasiunii creștine, esențiale pentru crearea unei societăți mai incluzive și mai umane.
