Scăderea populației României și migrarea demografică: un fenomen alarmant

La 1 ianuarie 2025, populația României cu domiciliu declarat a fost de 21,7 milioane de persoane, o scădere semnificativă de peste 100.000 față de anul anterior, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS). Populația după domiciliu include cetățenii români care au domiciliul pe teritoriul țării, indiferent dacă aceștia trăiesc efectiv în țară sau nu. Acest număr diferă de populația rezidentă, care reflectă numărul efectiv de locuitori din țară.
Un aspect alarmant este diferența de aproximativ 3 milioane între cei care trăiesc efectiv în România și cei care încă sunt înregistrați cu „buletin de România”. Acest fenomen subliniază dinamica migrației și declinul natural al populației.
Realități demografice contrastante
În ultimele două decenii, aproximativ 60 de localități din România au pierdut peste jumătate din populația lor, unele chiar trei sferturi. În același timp, localități peri-urbane, precum cele din proximitatea marilor orașe, au cunoscut o creștere spectaculoasă, unele chiar de 4,5 sau de 7 ori.
Un fenomen interesant este că unele comune au ajuns să depășească în populație centre urbane mai mari. De exemplu, comuna Popești Leordeni se estimează că va avea în curând o populație mai mare decât Râmnicu Vâlcea. Robert Santa, expert în politici publice și coordonator al think-tankului Rethink România, atrage atenția că acest tip de creștere demografică nu este corelată cu dezvoltarea infrastructurii necesare.
Provocări pentru infrastructură
Infrastructura României, inclusiv transportul, educația și sănătatea, este proiectată pe baza distribuției populației din anii ’90. Aceasta nu mai corespunde unei realități în care suburbii precum Florești, lângă Cluj, înregistrează același număr de nașteri pe an ca și orașe mari precum Brăila, deși anterior Brăila avea de 39 de ori mai mulți locuitori. Alte exemple includ Miroslava, comuna ieșeană cu un număr de nașteri comparabil cu Reșița.
Viitorul demografic
Cu tendințele actuale, România ar putea ajunge la același număr de locuitori ca și statul Israel, în ciuda diferenței istorice de populație. Santa subliniază că problemele apar nu doar din scăderea numerică, ci și din faptul că populația se concentrează în zone în care infrastructura nu este pregătită să susțină creșterea. El mai adaugă că, pentru a adopta un model de succes, trebuie urmat exemplul țărilor care își axează politicile pe accesibilitate și locuințe publice, cum este cazul Singapurului, unde distanțele mici până la transportul public, parcuri și unități comerciale sunt prioritare.