Punctele de sufocare și strategiile economice moderne: impactul Bosforului, dolarului și sancțiunilor internaționale
Punctele de sufocare sunt locații strategice pe hartă care au un impact decisiv asupra economiei și politicii internaționale, iar una dintre cele mai emblematice astfel de locații este strâmtoarea Bosfor. Cartea „Chokepoints: American Power in the Age of Economic Warfare”, scrisă de Edward Fishman, un fost oficial al Departamentului de Stat al SUA, explorează rolul acestor locații și influența lor continuă asupra comerțului și geopoliticii.
Importanța Bosforului în istorie
Bosforul, marea îngustă care leagă Marea Neagră de Mediterană, a fost mereu un punct cheie pentru comerțul internațional. Încă din secolul al V-lea î.Hr., atenienii au depins de această cale navigabilă pentru aprovizionarea cu cereale și pește, esențiale pentru supraviețuirea orașului-stat. Controlul asupra Bosforului a garantat puterea maritimă a Atenei, până când a fost revendicat de spartani în Războiul Peloponezian.
Pe parcursul istoriei, Bosforul a rămas un simbol al puterii. Constantinopolul, fondat pe malurile sale, a fost capitala Imperiului Roman și, mai târziu, a devenit centrul Imperiului Otoman. Orice națiune care deținea controlul asupra acestui punct strategic avea la îndemână o putere imensă asupra comerțului și aprovizionării.
Bosforul și contextul modern
În decembrie 2022, un alt episod notabil a atras atenția asupra importanței Bosforului: un blocaj masiv de petroliere la intrarea strâmtorii. Blocajul nu a fost cauzat de pericolele geologice ale Bosforului, ci de sancțiuni economice internaționale impuse Rusiei, menite să limiteze veniturile din petrol în urma invadării Ucrainei. Petrolierele erau obligate să prezinte dovada asigurării valide, ca măsură de precauție, cauzând întârzieri semnificative în tranzit.
Dolarul american ca punct de sufocare
Fishman argumentează în lucrarea sa că, dincolo de punctele de sufocare geografice, există tensiuni economice moderne simbolizate de dolarul american. În contextul globalizării, controlul fluxului de dolari s-a transformat într-o armă economică crucială pentru SUA.
După al Doilea Război Mondial, SUA a consolidat statutul dolarului ca monedă de referință în tranzacțiile cu petrol, culminând cu un acord semnificativ cu Arabia Saudită în anii 1970. Acest acord a stabilit practica de a vinde petrol exclusiv în dolari americani, consolidând și mai mult influența economică și politică a SUA la nivel global.
Concluzii din cartea „Chokepoints”
Fishman detaliază o istorie complexă a politicii externe americane din ultimele două decenii, subliniind cum Statele Unite au abandonat treptat valorile globalizării în favoarea unui conflict economic direct, utilizând Wall Street, Silicon Valley și marile companii petroliere pentru a contracara adversarii internaționali.
În timp ce aceste strategii au avut succes în anumite cazuri, în altele au fost însoțite de eșecuri. Rezultatul este o ordine mondială nouă, fragmentată economic și tensionată geopolitic, cu multiple curse econonmice și geopolitice între marile puteri mondiale.
