Pensiile magistraților: vot final pentru pensionare la 65 de ani din 2026

Senatul României se reunește luni pentru a dezbate în calitate de cameră decizională proiectul de lege referitor la modificările pensiilor magistraților. Acest proiect, inițiat de liderii coaliției de guvernare, a fost transmis de către Agerpres și include modificări importante. Începând din 2026, magistrații vor putea ieși la pensie la vârsta fixă de 65 de ani, eliminând treptat planul de creștere incrementală a vârstei de pensionare.

Raportul final al Comisiei de muncă va fi prezentat în dimineața dezbaterii, după ce Comisia juridică a oferit săptămâna trecută avizul său asupra propunerii legislative.

Camera Deputaților a aprobat săptămâna trecută acest proiect de lege cu o majoritate covârșitoare - 259 de voturi ‘pentru’, un vot ‘împotrivă’ și 25 de abțineri. În cadrul ședinței, modificările aduse propunerii au inclus eliminarea tabelelor care extindeau vârsta de pensionare a magistraților până în 2045. Din 1 ianuarie 2026, toți magistrații vor urma să se pensioneze la 65 de ani, față de vârsta actuală flexibilă, condiționată de 25 de ani de vechime.

Modificările au influențat și modul de calcul al pensiilor. Un amendament propus de USR prevede că magistrații vor primi o pensie de serviciu de 80% din media indemnizațiilor brute și a sporurilor primite în ultimele 48 de luni înainte de pensionare. Cuantumul net al pensiei nu va putea depăși valoarea netă a ultimei indemnizații brute lunare.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a criticat vehement modificările, exprimându-și îngrijorarea că acestea compromit principiul independenței justiției.

„Toate modificările preconizate sunt într-o evidentă contradicție cu principiul independenței justiției și celelalte principii constituționale”, a transmis CSM pe 23 aprilie într-un comunicat.

CSM consideră schimbările intempestive și esențiale ale statutului magistraților drept amenințări grave la adresa sistemului judiciar.

“Este inacceptabil ca independența justiției să fie o temă persistentă în campania electorală a unui stat de drept, membru al Uniunii Europene”, se mai declară în comunicat.

Această legislație este urmărită îndeaproape, deoarece implică schimbări majore care pot influența viitorul sistemului judiciar în România.