Ministrul de Finanțe american Scott Bessent revelă planul B pentru tarife
Secretarul Trezoreriei americane Scott Bessent a declarat că administrația Trump are o strategie alternativă pentru menținerea tarifelor extinse în cazul în care Curtea Supremă va anula autoritatea de urgență folosită în prezent pentru impunerea acestora.
Vorbind la Summitul DealBook, Bessent a descris ceea ce a numit un “Plan B”, explicând cum Casa Albă ar putea recrea sistemul de tarife chiar dacă bazele legale existente sunt restricționate.
De ce este important
Curtea Supremă analizează dacă Donald Trump poate folosi Legea Puterilor Economice de Urgență Internațională pentru a impune tarife extinse. Instanțele inferioare au spus că legea nu autorizează clar astfel de taxe, iar o decizie este așteptată în această lună.
Decizia ar putea remodela politica comercială americană și puterea președintelui de a impune tarife, afectând negocierile cu partenerii comerciali majori și potențialele cereri de rambursare ale unor importatori.
Strategia alternativă revelată
Bessent a fost intervievat de jurnalistul New York Times Andrew Ross Sorkin la Summitul DealBook din 3 decembrie la Lincoln Center din New York.
Întrebat despre evoluția gândirii sale privind tarifele, Bessent a declarat: “Am fost foarte consecvent în această privință, tarifele sunt un cub de gheață care se topește. Obiectivul final este să reechilibrăm comerțul și să aducem înapoi producția internă. Nu cred că tarifele sunt o taxă.”
Contestarea narațiunii media despre semnalele Curții Supreme
Deși o decizie ar putea veni “în orice moment”, Bessent s-a declarat “optimist” privind rezultatul. El a contestat caracterizările media că mai mulți judecători au părut sceptici față de autoritatea tarifară a administrației.
Referindu-se la judecătoarea Amy Coney Barrett, Bessent a spus că comentariul acesteia că anularea tarifelor “ar fi o mizerie” a fost interpretat greșit. Conform lui Bessent, Barrett “de fapt a vrut să spună că trebuie să fim foarte judicioși… foarte prudenți în a face asta”.
Bessent a recunoscut că administrația a pregătit instrumente legale alternative în cazul unei decizii nefavorabile a Curții.
“Putem recrea aceeași structură tarifară cu 301, cu 232, cu - cred că se numesc 122”, a spus el, referindu-se la trei autorități statutare separate care guvernează acțiunile comerciale.
Ce sunt 301, 232 și 122?
Secțiunea 301 din Legea Comerțului din 1974 permite SUA să impună tarife sau alte măsuri comerciale ca răspuns la practici comerciale neloiale ale țărilor străine, cum ar fi încălcările proprietății intelectuale.
Secțiunea 232 din Legea Expansiunii Comerciale din 1962 autorizează tarife asupra importurilor care amenință securitatea națională americană.
Secțiunea 122 din Legea Comerțului din 1974 permite președintelui să impună tarife sau cote temporare - de obicei până la 150 de zile - când SUA se confruntă cu deficite mari ale balanței de plăți.
Argumentul pentru puterile de urgență
Bessent a argumentat că criza fentanilului demonstrează o bază legitimă pentru invocarea acestei autorități, subliniind cooperarea recentă a Chinei în urma amenințărilor tarifelor SUA.
“Dacă criza fentanilului nu era o urgență… atunci ce era?”, a spus Bessent.
El a adăugat că atunci când China a anunțat noi cerințe de licențiere legate de elementele pământurilor rare, “președintele Trump a reușit să îi amenințe cu o tarifă de 100%. Ei au venit imediat la masa de negocieri”.
Implicațiile economice și riscurile de rambursare
Bessent a abordat și implicațiile financiare potențiale dacă Curtea va decide să anuleze tarifele. El a citat planurile raportate ale Costco de a cere rambursări, întrebându-se ce rambursări s-ar putea aplica dacă furnizorii străini și-au redus deja prețurile pre-tarife.
Secretarul a susținut că scopul lor nu este generarea de venituri, ci reechilibrarea comerțului și expansiunea industrială internă.
El a descris China ca “un animal economic foarte diferit” dispus să reducă prețurile de export și a spus că producătorii chinezi au “redus în mod consecvent prețurile” ca răspuns la acțiunile SUA.
Întrebat dacă tarifele contribuie la inflație, Bessent a respins această viziune, spunând că orice efecte reprezintă o ajustare de preț unică, nu inflație persistentă.
Ce urmează
Decizia iminentă a Curții Supreme privind autoritatea tarifară va determina dacă administrația poate menține sistemul actual sau trebuie să îl reconstruiască rapid folosind statute comerciale alternative.
O decizie împotriva Casei Albe ar putea declanșa cereri de rambursare, perturba negocierile și forța ajustări legale și economice ample, în timp ce un rezultat favorabil ar lăsa strategia sa în mare parte intactă.
Sursa foto: www.newsweek.com
