Lovitură militară controversată: SUA acuzate de crimă de război
Armata americană este în centrul unei controverse majore după ce noi dezvăluiri sugerează că o lovitură militară din septembrie ar fi putut constitui o crimă de război sau chiar crimă cu premeditare.
În cadrul unei campanii militare fără precedent, SUA au ucis 83 de persoane în atacuri asupra unor bărcii suspectate de trafic de droguri. Controversa actuală se concentrează pe atacul din 2 septembrie, când ar fi fost dată o comandă de a ucide supraviețuitorii care se agățau de o barcă avariată.
Ordinul controversat
Washington Post a dezvăluit că secretarul Apărării, Pete Hegseth, ar fi dat ordinul de a ucide toate persoanele de pe barcă, iar armata a executat o lovitură “double-tap” după ce vasul fusese deja dezactivat și păreau să existe doi supraviețuitori la bord.
Donald Trump a declarat reporterilor că “nu ar fi dorit o a doua lovitură” și că Hegseth i-a spus că “asta nu s-a întâmplat” așa cum au descris mass-media.
Poziții legale divergente
Daniel Maurer, fost judecător militar și profesor asociat la Ohio Northern University, consideră că uciderea persoanelor naufragiate constituie o crimă:
“Indiferent dacă sunt desemnați narco-teroriști de către președinte sau nu, uciderea lor în timp ce sunt naufragiați, în timp ce sunt hors de combat - în afara luptei - este o crimă de război.”
Totuși, Maurer nu consideră această lovitură ca fiind o crimă de război, deoarece nu crede că SUA sunt angajate într-un conflict armat cu narco-teroriștii.
“Este doar o ucidere extrajudiciară, care este crimă cu premeditare conform dreptului internațional și domestic. Nu există autoritate pentru asta,” a explicat el.
Reacții politice
Senatorul Angus King, independent din Maine și membru al Comitetului pentru Serviciile Armate, a fost categoric:
“Aceasta este o crimă de război în toată regula. Este și crimă cu premeditare. Militarii americani nu ucid necombatanți, nu torturează prizonieri, nu ucid prizonieri. Asta se învață în ziua a doua a antrenamentului de bază.”
Chiar și unii republicani cer acum răspunsuri de la administrație, iar revizuiri bipartite au fost lansate în Cameră și Senat.
Context juridic
Conform Manualului Pentagon pentru Legea Războiului și Convenției de la Geneva, există prevederi “No quarter” care interzic “desfășurarea ostilităților pe baza că nu vor fi supraviețuitori”.
Harvard profesorul Jack Goldsmith, care a servit ca avocat în Departamentul Justiției și Departamentul Apărării după 11 septembrie, a argumentat anterior că ar putea exista justificări legale pentru atacurile administrației Trump asupra bărcilor suspectate de droguri. Totuși, el a avut dificultăți în a vedea cum a doua lovitură din 2 septembrie nu violează legile.
Lipsa dovezilor
În prezent, nu a fost furnizată nicio dovadă documentată public că bărcile transportau efectiv droguri. Niciunul dintre cei uciși nu a fost judecat, inclusiv cei care aparent ar fi putut fi salvați.
Supraviețuitorii unui atac ulterior, din octombrie, au fost salvați din apă de armata americană și returnați în țările lor de origine, parțial pentru că nu era clar sub ce autoritate legală armata americană ar fi putut să țină prizonierii.
Controversa continuă să ridice întrebări fundamentale despre limitele puterii militare americane și respectarea dreptului internațional în operațiunile antidrog.
Sursa foto: www.cnn.com
